Prezentare generală
Situat în partea central-vestică a judeţului Harghita, la nord-vest de oraşul Gheorgheni, localitatea Ditrău se află în partea centrală a bazinului Giurgeului, la intersecţia paralelei 46 grade 49’ cu meridianul 25 grade 30`, cu un teritoriu administrativ de 11449 ha, din care: intravilan Ditrău 614,41 ha, intravilan Jolotca 40.9 ha, agricol 8058 ha, păduri 2894 ha. Depresiunea Giurgeului este un bazin intramontan caracteristic. Este marginată la est de Munţii Giurgeului şi Munţii Hăşmaşul Mare, formaţi din roci cristaline şi calcaroase, cu vârfuri nu prea înalte: Prisca (Pricske) 1545 m, Licas (Likas) 1676 m, Hăşmaşul Mare (Nagyhagymás) 1793 m.
O însemnătate aparte o are masivul alcalin de la Ditrău din Munţii Giurgeului cu o varietate de minerale şi roci cu totul deosebite, şi unde a fost descris pentru prima oară sienitul cu nefelin şi sodalit, care poartă denumirea de DITROIT.
La vest depresiunea este marginată de Munţii Ghiurghiului de origine vulcanică (andezite, bazalte şi piroclastite) cu vârfurile Amiază (Délhegy) 1695 m şi Seaca 1777m.
La nord se zăresc înaltele vârfuri ale Munţii Călimanului, iar la sud depresiunea este legată prin pasul Izvorul Mureşului cu Depresiunea Ciucului. Principalele trecători prin care se fac legăturile cu celelalte ţinuturi sunt: pasul Lacu Roşu – Bicaz Chei; pasul Tulgheşului, pasul Topliţei.
Relieful: are aspectul unei câmpii cu mici denivelări cu altitudinea ce variează de la 715 m la Remetea, 720 m la Ditrău şi cca. 800 m la Gheorgheni respectiv cca. 860 m la captare pe Valea Belcinei.
Depresiunea este străbătută de la sud la nord de Valea Mureşului, care are o serie de afluenţi, care traversează localităţile din zonă. În ordinea importanţei privind debitul de apă sau al aluviunilor purtătoare de apă, sunt: Râul Mureş care primeşte toţi afluenţii; Pârâul Belcina, cu afluenţii p. Visafolia , p. Cetăţii, p. Ciahoa , p. Madaraş, p. Chiuruţul ; Pârâul Lăzarea cu afluentul p. Cianod; Pârâul Ditrău cu afluentul p. Martonka.
Din punct de vedere geologic, subsolul zonei este alcătuit din formaţiuni de vârstă Pliocenă şi Cuaternară, care sunt flancate în partea de Est de formaţiuni metamorfice, care fac parte din Cristalinul Carpaţilor Orientali. Din punct de vedere hidrogeologic, formaţiunile purtătoare de apă sunt de vârstă Cuaternară, care s-au format datorită acţiunii torenţionale ale văilor formate pe versanţii situaţi pe marginea depresiunii.
Succesiunea litologică a zonei este alcătuită în general din argile fine, nisipuri argiloase, pietrişuri. Grosimea depozitelor ajunge până la 1000 m. Pe rama depresiunii se remarcă întinse piemonturi, iar spre axul văii se întinde un larg şes aluvionar, cu mlaştini eutrafe.
Clima: este determinată de altitudine şi de poziţia izolată a depresiunii. Temperatura medie anuală este în jur de 5,9ºC, cu maxime în jur de + 30ºC şi minime de până la – 35ºC. În timpul iernii au loc frecvent inversiuni de temperatură, fenomen ce contribuie la producerea ceţii şi a îngheţului timpuriu toamna şi a îngheţului târziu primăvara. Îngheţul se produce timp de 160-165 zile anual. Valoarea medie a precipitaţiilor este de cca. 600 mm anual, numărul zilelor ploioase cifrându-se la 100-108. Vânturile dominante sunt cele care bat din sectorul nord-vestic şi vestic, cu largi intervale de calm. Vânturile estice sunt caracteristice perioadei de iarnă.
Flora: este formată din păduri răşinoase (dominante sunt bradul şi molidul), întrerupte de întinse pajişti montane secundare (mai ales în zonele defrişate) şi păduri de amestec de fag şi molid.
Fauna: este foarte bogată. Animalele mai răspândite în zona sunt: ursul carpatin, lupul, cerbul, râsul, jderul, mistreţul, căprioara şi vulpea. Dintre păsări remarcăm cocoşul de munte, ciocănitoarea de munte, acvila de munte şi şorecarul, iar dintre reptile: vipera şi şopârla de munte. În pârâurile din munţi este răspândit păstrăvul.
Despre comună
Denumirea oficială a comunei este DITRĂU, în limba maghiară GYERGYÓDITRÓ. Este o comună de categoria a II-a, rang IV, cu statutul de autoadministrare. Localităţile componente ale comunei sunt: satul Jolotca (Orotva) cu 366 numări de case, străbătut de DJ 128, la o distanţă de 8,5 km de comună şi la 6 km de intersecţia DN 12 cu DJ 128; satul Ţengheler (Cengellér) aflat pe DJ 127, la o distanţă de 12 km de comună, astăzi nelocuit.
Teritoriul administrativ al comunei se delimitează cu teritoriile administrative ale localităţilor: la est cu comuna Tulgheş şi oraşul Gheorgheni; la vest cu comuna Remetea şi comuna Subcetate; la nord cu comuna Sărmaş şi oraşul Borsec; la sud cu comuna Lăzarea şi Remetea.
Populaţia stabilă a comunei conform datelor obţinute cu ocazia recensământului din anul 2011 este de 5487 locuitori, din care 617 în satul Jolotca. Componenţa etnică: 99,79 % maghiari, 0,21 % români (55 sunt de naţionalitate română) şi 3 de naţionalitate germană.
Componenţa populaţiei după religie: 79 % de religie romano-catolică, 12 % de religie ortodoxă şi 9 % de religie protestantă (reformaţi, unitarieni, evanghelic).
Comuna este situată pe linia feroviară principală, care leagă zonele nord-vestice şi sudice ale ţării prin Braşov.
Se consideră Ziua Comunei ziua hramului bisericii mari din comună la a zecea duminică după duminica paştilor romano-catolici cu ocazia căreia Consiliul organizează diferite manifestări. Altă sărbătoare oficială locală este: 25 noiembrie târgul mare al comunei din ziua Sfânta Ecaterina. Ziua satului Jolotca este de ziua Sfântu Petru şi Pavel odată cu hramul bisericii.
