„Preasfânta Inimă a lui Isus”
„Preasfânta Inimă a lui Isus”
biserica romano-catolică
Istoria construirii marii biserici din Ditrău este în strânsă legătură cu perioada parohială de 27 de ani, din intervalul 1888-1915, a preotului paroh Takó János. Primele planuri de construcţie a bisericii au fost realizate în 1893 de către inginerul șef Margitay Gábor, acesta schiţând o biserică în stil neo-baroc. În 1893, comitetul de supraveghere a respins planul, pentru că ar fi necesitat costuri prea mari. După un lung demers pregătitor, evaluări exacte și asigurarea fondurilor necesare, construcția a putut începe în anul 1909. Biserica a fost construită aşadar între anii 1908-1913, pe baza planurilor realizate de arhitectul şi profesorul Kiss István. În anul 1913 datorită pregătirilor temeinice, clădirea bisericii este finalizată. Construcția completă a exteriorului bisericii a durat doi ani, finalizându-se în vara anului 1911.
Tavanul bisericii este boltit, acesta fiind susţinut de piloni voluminoşi, iar bordurile arcuite au rol decorativ. La geamurile ferestrelor pot fi recunoscute elemente ale stilului gotic. De o valoare semnificativă este sanctuarul, ai cărui pereţi sunt decoraţi pe întreaga suprafață cu picturi decorative, vitralii ornamentale şi compoziţii figurative. Mobilierul, amvonul, elementele din lemn din altar, cele patru scaune confesionale, mansarda corului, ușile și băncile sunt realizate din lemn de stejar solid. Scaunele confesionale în stil gotic au costat câte 1.500 de coroane. Tavanul bisericii este boltit, acesta fiind susţinut de piloni voluminoşi, iar bordurile arcuite au rol decorativ. La geamurile ferestrelor pot fi recunoscute elemente ale stilului gotic. De o valoare semnificativă este sanctuarul, ai cărui pereţi sunt decoraţi pe întreaga suprafață cu picturi decorative, vitralii ornamentale şi compoziţii figurative. Mobilierul, amvonul, elementele din lemn din altar, cele patru scaune confesionale, mansarda corului, ușile și băncile sunt realizate din lemn de stejar solid. Scaunele confesionale în stil gotic au costat câte 1.500 de coroane. Orga bisericii a fost construită de firma Rieger pentru suma de 18.000 de coroane. Având 25 de registre cu sistem 
pneumatic, orga este dotată cu o claviatură dispusă pe două rânduri. Cele patru clopote ale bisericii au fost fabricate de compania Walser din Budapesta. În timpul primului război mondial, biserica a pierdut un clopot mare şi două clopote mici, dar cu excepţia acestora nu a fost afectată. Sanctuarul și ferestrele colorate ale naosului îi reprezintă pe cei 12 apostoli, valoarea încăperii fiind de 45.000 de coroane. Altarul principal este decorat cu statui sculptate în marmură de Carrara. Aceste statui reprezintă Preasfânta Inima a lui Isus, precum şi pe Sfântul Ștefan (István) și pe Sfântul Ladislau (László). De o remarcabilă valoare sunt şi cele două candelabre impunătoare confecţionate din fier forjat, care atârnă din tavanul naosul principal. Clădirea monumentală a costat în cele din urmă 800.000 de coroane de aur. Biserica Mare a fost sfinţită pe data de 13 iulie 1913 de către Contele Majláth Gusztáv Károly, episcopul romano catolic de Transilvania, pe numele Sfintei Inimi a Lui Isus. Altarele anexe au fost finalizate abia în 1938, în urma muncii sculptorului timişorean Szánthó László. Lucrările au costat aproximativ 300.000 de lei, din care comuna a suportat 150.000 de lei, cealaltă jumătate a sumei fiind acumulată din donaţii publice (Domus Historia II. 56). Sărbătoarea principală este ziua Sfintei Inimi a Lui Isus. Acustica bună a bisericii o face potrivită şi pentru diverse evenimente muzicale, concerte de orgă sau concerte corale. Sursa: Farkas Aladár: 100 éves a ditrói Jézus Szent Szíve templom Galeria „Preasfânta Inimă a lui Isus”:
